Revoluția monetară internațională - răspunsul mondial la explozia high-tech
Lumea criptomonedelor - așa cum o cunoaștem sau mai bine zis, cum nu o cunoaștem aproape deloc - este pe cale să se schimbe radical în următorii ani. Chiar dacă inițiatorii acestui sistem cibernetic sofisticat numit blockchain se împotrivesc copierii modelului de lucru, statele (serviciile secrete) și marile bănci ale lumii nu suportă să existe o entitate pe care nu o pot controla - criptomoneda. Pe de altă parte, dezvoltarea explozivă a tehnologiei pe plan mondial determină o accelerare la maximum a tranzacțiilor dintr-o parte în alta a lumii în doar câteva fracțiuni de secundă. Tranzacțiile bancare actuale se dovedesc a fi extrem de lente și foarte nesigure, așa că este nevoie de o schimbare - Revoluția Monetară. Numai că, revoluția monetară este o consecință, cauza reală o constituie viteza fulgerătoare a circulației informațiilor.
Revoluția industrială în era virtuală
De mai puțin de zece ani ne aflăm în primele etape ale celei de-a patra revoluții industriale mondiale, care constă în sisteme cyber-fizice, internetul lucrurilor (IoT - internet of things - n.r.), inteligență artificială (AI - artificial intelligence - n.r.) și rețea în ansamblu.
Tehnologia evoluează într-un ritm de neconceput, care nu a fost înregistrat vreodată, iar în lumea finanțelor, înregistrările tradiționale și alte forme de comunicare monetară sunt lente, vulnerabile și ineficiente.
Societatea pentru sistemul de telecomunicații financiare interbancare (SWIFT) este cea mai mare rețea monetară din lume, care este utilizată de peste 200 de țări și, în medie, asigură transportul pentru 31 de milioane de tranzacții financiare zilnic. În paralel s-a dezvoltat un concept asemănător, mult mai sigur și mai "discret", tehnologia blockchain, un sistem de comunicare computer-to-computer (peer-to-peer) care va perturba sistemul, dar într-un mod bun. Atât SWIFT, cât și Blockchain au un lucru în comun, ambele oferă mijloacele sigure de comunicare pentru tranzacțiile financiare, dar acesta este unul dintre foarte puținele asemănări și este mult mai ușor să explicăm superioritatea Blockchain.
Sistemul SWIFT este pur și simplu un mijloc sigur de comunicare, care folosește un cod de identificare bancar de 8 sau 11 cifre. Deși puternic, sistemul SWIFT nu deține active, nu gestionează fonduri, poate fi scump și este relativ lent, însă tehnologia blockchain oferă mijloacele pentru remedierea acestor defecte și multe altele.
Când transferați active digitale prin blockchain, de obicei, ne putem aștepta să fie plătită o taxă mică și, în funcție de sistemul folosit, sumele percepute depășesc rareori câțiva dolari. Atunci când transferă fonduri în mod tradițional, instituțiile bancare percep de obicei un procent mic sub forma unei taxe. Acum, ipotetic vorbind, spuneți că sunteți înstăriți și că trebuie să transferați, un milion de dolari pentru orice motiv; un transfer tradițional la 1% va costa 10.000 USD, dar folosind un blockchain, același transfer ar putea costa mai puțin de 50 de cenți și reduce timpul de tranzacție la o simplă fracție de secundă.
Tehnologia evoluează într-un ritm record și sunt dispus să pariez că sistemul SWIFT nu poate ține pasul sau va ajunge să lipsească tranzacțiile de eficiență în comparație cu un blockchain.
Noua revoluție tehnologică va necesita un sistem monetar complet nou, care să-și consolideze caracteristicile, să automatizeze tranzacțiile într-o manieră fiabilă, dar sigură și care să poată fi integrată în aproape orice vă puteți gândi.
Băncile virtuale s-au înmulțit și serviciile lor sunt accesibile inclusiv românilor
În ultimul deceniu, tehnologia financiară (FinTech - n.r.) a explodat. Serviciile financiare care au fost rezervate anterior clienților înstăriți ale băncilor mari de investiții sau fondurilor speculative, sunt acum disponibile tuturor. În cadrul extinderii la vârf FinTech, tehnologia blockchain este înfiptă drept în inimă. Bitcoin, în vârstă de doar 10 ani, a stârnit ceva nevăzut până acum în lumea finanțelor. Cei mai talentați dezvoltatori din întreaga lume au contribuit în mod colectiv la acest sector, și mulți care se concentrează doar pe blockchain, FinTech ne va consuma viețile noastre zilnice în timpul celei de-a patra revoluții industriale. Mai mult, în lume au apărut multe bănci virtuale care oferă servicii bancare și de asigurări din cele mai diverse, accesibile și pentru români. Revolut, Monese, N26 sau Osper - prima bancă cu servicii dedicate și minorilor funcționează deja la întreaga capacitate de aproximativ cinci ani. Ce oferă băncile virtuale? Din proprie experiență, fiind clientul unei astfel de bănci de peste un an, vă pot enumera avantajele utilizării lor:
Banca virtuală îți deschide cont instantaneu cu IBAN propriu, cu un minim de depunere - de 50 de lei în cazul meu. Contul a fost deschis în Marea Britanie și poate fi alimentat de la orice cont bancar din România;
Foarte important - banca virtuală nu ține cont de popririle pe care le-ai putea avea în țară și poți efectua tranzacții cu toate conturile blocate la băncile tradiționale;
Banii din cont îi gestionezi printr-o aplicație pe telefon, poți face plăți la cumpărături, poți face plăți către utilități și poți scoate bani la bancomat, fără nici un comision, în limita unei sume lunare, care variază funcție de abonamentul pe care îl optezi, între 200 și 600 de euro;
Transferurile bancare între prieteni, rude sau colegi de serviciu, toți clienți ai unei bănci virtuale sunt gratuite. Avantajul mare apare în momentul în care rudele plecate în străinătate trimit bani în țară. Să zicem că Ionel este plecat la muncă în Spania, Italia sau Marea Britanie. Ionel dorește să trimită bani mamei sale, dar la un transfer clasic (Western Union sau MoneyGram, etc) va trebui să achite un comision. În cazul unei bănci virtuale, între conturi deschise la aceiași bancă, transferul este gratuit;
La abonamentele premium, care sunt la nivelul a trei sau patru pachete de țigări lunar, beneficiezi și de asigurări de sănătate, asigurarări de întârziere ale bagajelor și pasagerilor, servicii de concierge, un card metalic, fizic, personalizat și de carduri virtuale de unică folosință pentru achizițiile de pe internet.
Cu o asemenea ofertă, băncile tradiționale au primit lovitura în plin. Chiar dacă le-au trebuit aproape un cincinal să se trezească, băncile și statele lumii se regrupează.
Monedele naționale se transformă în criptomonede?
Unele dintre cele mai mari bănci centrale ale lumii îşi unesc forţele în cadrul unei iniţiative de studiere a monedelor digitale, potrivit CNBC. Băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona Euro, Suedia şi Elveţia s-au aliat cu Banca Reglementelor Internaţionale pentru a evalua potenţiale cazuri de utilizare a unor astfel de monede, anunță Ziarul Financiar în ediția sa online.
Subiectul monedelor digitale lansate de bănci centrale (CBDC) a devenit din ce în ce mai intens discutat în rândul marilor instituţii de când Facebook şi-a anunţat anul trecut intenţia de a introduce o criptomonedă numită Libra. Proiectul Facebook s-a lovit însă de o opoziţie dură din partea autorităţilor de reglementare, bancherii centrali avertizând cu privire la potenţialele riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar mondial.
China se grăbeşte să-şi emită propria monedă digitală, însă nu a oferit deocamdată detalii în acest sens. Între timp, fostul preşedinte al Commodity Futures Trading Commission din SUA, J. Christopher Giancarlo, şi-a anunţat recent intenţia de a promova o versiune digitală a dolarului.
În Davos, de asemenea, Forumul Economic Mondial şi-a lansat primul ghid privind monedele digitale pentru bănci centrale, un raport ce îşi doreşte să ghideze pas cu pas designul şi lansarea unei astfel de monede, se arată într-un raport al ING, publicat în a doua jumătate a lunii ianuarie 2020.
Concluzia principală a ghidului este că nu există o astfel de monedă perfectă, fiecare soluţie având propriile avantaje şi dezavantaje, fiind necesar ca fiecare ţară să-şi creeze propria monedă după necesităţile şi scopurile sale.
În raportul World Economic Forum de la Davos se arată că obstacolele de reglementare vor persista probabil multă vreme şi că securitatea cibernetică reprezintă principalul risc. Şi banca centrală a Australiei a dezvăluit recent că studiază utilizarea unei monede digitale de bancă centrală într-un sistem de plăţi wholesale bazat pe reţeaua Ethereum, cu rezultate interesante, potrivit bitcoinist.com.
Deocamdată, banca nu pare să fie convinsă că există o necesitate reală pentru utilizarea de CBDC-uri în sistemele de plăţi. Totuşi, dacă ar fi folosite, astfel de monede ar aduce anumite avantaje, a descoperit banca centrală. De exemplu, s-ar reduce costul plăţilor şi ar creşte viteza acestora.
Ce va urma?
Extinderea rapidă a tehnologiei, împreună cu guvernele și băncile centrale, care au pierdut încet-încet aderarea monetară pe care o au asupra societății, se vor aprinde pentru a fuziona într-o rachetă blockchain mult așteptată. Instituționalizarea aproape forțată a criptomonedelor, atât pentru guverne, cât și pentru bănci, va aduce beneficii în primul rând oamenilor prin libertatea de mișcare și siguranța tranzacțiilor și sperăm să deschidă calea generațiilor următoare pentru noi inovații.